Mongolia.ro - Cu BMW F650 GS pana in Mongolia si inapoi

Mongolia.ro. Probabil ca multi dintre voi stiti sau ati auzit de aceasta expeditie realizata de Mihai Barbu cu motocicleta in 13 tari, un drum insumand cca. 26.000 km, si de ideea sa originala de a vinde kilometri de drum contra povesti. Povestea a fost intens mediatizata si va fi prezentata luna aceasta si pe Discovery, intr-un scurtmetraj din seria: “Descoperă eroul din tine“. Mihai a primit pentru site-ul Mongolia.ro premiul de „Cel mai bun blog foto” la editia de anul acesta a concursului RoBlogFest, si va publica in noiembrie si un album intitulat „Vând kilometri”, unde se vor regasi postarile de pe blog si fotografiile.

Ce este si mai interesant, mai ales pentru noi si pentru entuziastii BMW, este faptul ca tot acest drum a fost parcurs cu o motocicleta BMW, un F650 GS Dakar din 2000. Prin amabilitatea aceluiasi Alex Seremet (@BMWRO), care ne pune in legatura cu pasionatii marcii pentru a afla realizarile extraordinare ale acestora si pentru a vi le putea impartasi, l-am contactat pe Mihai Barbu si i-am adresat cateva intrebari.

Inainte de a trece la interviu, va prezentam pe scurt cateva detalii despre expeditie: aproape patru luni de calatorie (iulie-noiembrie 2009) in 13 tari din Europa si Asia: Ucraina, Rusia, Mongolia, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Tajikistan, Uzbekistan, Turkmenistan, Azerbaijan, Georgia, Armenia, Turcia, Bulgaria. Circa 26.000 km parcursi, singur la bordul motocicletei F650 GS. O idee originala, de a vinde km pe un forum de motociclism, contra unei povesti si a unor fotografii pentru fiecare din cei 500 km de calatorie. O motocicleta BMW pavoazata cu numele celor 43 de prieteni, destinatari ai povestilor sale si insotitori imaginari de drum. Multe experiente de viata, pe care va recomandam sa le cititi pe site-ul expeditiei.

BMWBlog Romania: Care a fost ideea expeditiei? De ce Asia/Mongolia? De ce singur?

Mihai Barbu: Ideea a fost sa ma duc pana la Ulaan Baatar, pe motocicleta, si inapoi, si a venit in timp ce am auzit cuvantul “Mongolia” cand vorbeam cu un prieten la telefon. Asta se intempla cam cu doi ani inaintea plecarii. Nu stiu de ce Mongolia. A fost brusc, ca de altfel toate lucrurile frumoase din viata mea. Nu eram singur initial, eram patru. Rand pe rand, din diverse motive au abandonat, si m-am trezit singur. Dar nu era o chestie la care nu ma asteptam.

BMWBlog Romania: Cum a aparut ideea de a vinde kilometri de drum? Detaliaza-ne putin mecanismul. Pe langa banii stransi astfel, ce surse de finantare ai mai avut? Cat a costat expeditia cu totul, ca idee?

Mihai Barbu: A aparut “intr-o seara de mai”. Asa imi place sa-mi aduc aminte. Cautam niste bani in plus. Fratele meu, care e mai destept decat mine, e autorul. Era deja tarziu sa mai caut sponsori, sau colaborari cu ziare, cum ma gandeam initial. Cand m-a intrebat “dar daca vinzi tu kilometri?” m-a bufnit rasul. Vreo cateva secunde. Dupa care totul a inceput sa aiba un sens, am facut un “anunt de vazare” pe care l-am postat pe un forum de motociclism. Am fost “sold out” in doua saptamani. Drumul meu, calculat la 21.000 de km initial, se impartea in parcele de cate 500km, iar cumparatorul, contra 50 EUR, primea povestea de pe kilometri respectivi, fotografiile, un abtibild cu numele lui pe parbrizul lui Doyle si o piatra culeasa de pe cei 500km. Restul de bani au fost imprumut bancar. Nu am avut nici macar un singur leu pus deoparte pentru asta. Am cheltuit pe drum 5.200 $. Cat am cheltuit inainte sa plec, cu vize, pregatiri si motocicleta, habar n-am, dar cred ca cel putin inca o data pe atat.

BMWBlog Romania: De ce cu motocicleta, cum ai ales acest mijloc de transport?

Mihai Barbu: Pentru ca asa ma deplasez, pentru ca nu vad cum m-as deplasa altfel.

BMWBlog Romania: Spune-ne despre Doyle – ce model e, de cand o ai, ce modificari i-ai adus, ca pregatire pentru drum?

Mihai Barbu: Doyle e un mandru F650 GS Dakar din 2000, in posesia mea din 2005. L-am luat din Germania, de fapt de la Satu Mare, de la un domn care-l adusese de acolo. Cu tristete spun ca Doyle a destramat cu brio mitul neamtului posesor de motocicleta, adica ala conform caruia daca iei o motocicleta din Germania sigur va fi buna. Nu, asta nu stiu ce-a facut cu Doyle al meu, dar era o epava. La toate capitolele. Primele cuvinte ale mecanicului meu, cand le-am facut cunostinta au fost: “Vinde-l!”. Am refuzat si, incet-incet, l-am pus pe picioare. Apoi am pus pe el aproape tot catalogul Touratech, care e cam cea mai serioasa firma in domeniu asta, al pregatirii unei motociclete pentru scandal.

BMWBlog Romania: Ce echipamente, ce electronice si ce alte dispozitive ai avut pe parcursul calatoriei? Spune-ne mai multe despre ‘ajutoarele tale de nadejde’

Mihai Barbu: Am avut un GPS, pe nume Marcel, care murea mai des decat motorul si un laptop pe nume Luther, care si-a dat sfarsitul in Kazakhstan. Doua aparate foto si doua obiective.

BMWBlog Romania: 26.000 km in patru luni, 13 tari vizitate. Cum arata o zi obisnuita a expeditiei? Cati km parcurgeai pe zi in medie?

Mihai Barbu: Arata simplu. Ma trezeam dimineata injurnad pentru ca invariabil as mai fi dormit putin, urma cosmarul impachetarii zilnice (as fi platit pe cineva sa faca asta), apoi drum, drum si iarasi drum. Nu aveam un numar de kilometri stabiliti. Am mers si 800, am mers si 100, intr-o zi.

BMWBlog Romania: Probleme tehnice, piese de schimb, consum carburant, dificultati intampinate?

Mihai Barbu: Probleme… nu mari, dar multe. Radiatorul m-a dus pe culmile disperarii. S-a spart de 6 ori. Acum pot sa-l lipesc cu ochii inchisi. Doua pompe de apa schimbate, dar de asta stiam. Asta era singura piesa despre care stiam ca se va strica si tocmai de-asta am avut doua de schimb. Simeringuri, ulei prost, benzina proasta, conducta de frana sparta. Consumul a fost in jur de 4L/100km, dar am avut si recorduri de 3,2L, recorduri pe care-mi place sa le pun pe seama celor doi fluturi pe care i-am gasit in filtrul de aer.

BMWBlog Romania: Ce consideri ca a fost esential pentru succesul calatoriei din punct de vedere al dotarilor tehnice?

Mihai Barbu: Nu stiu, ca n-ai cum sa te pregatesti pentru tot hazardul din fata. Ceea ce poti face, si ceea ce am incercat eu, e sa lasi cat mai putin in mana norocului. Jumatate din bagaje erau scule si piese de schimb. Pot sa afirm cu tarie ca trebuia sa se intample ceva catastrofal la Doyle ca sa nu mai pot continua.

BMWBlog Romania: Povesteste-ne o intamplare amuzanta care a implicat motocicleta in aceasta expeditie

Mihai Barbu: Despre cea in care stateam la umbra unui pom si beam suc si ii puneam intrebari lui Doyle iar vantul sufla in sticla suierand intr-un perfect sincron intrebare-raspuns, iar eu ma gandeam ca asta e felul lui Doyle de comunicare, despre asta nu va zic, ca o sa spuneti ca singuratatea mi-a afectat creierul. Imi aduc de fiecare data aminte cu zambetul pe buze de atunci cand ne-am tavalit putin in Kyrgyzstan, pe un platou pustiu la 3.000 de metri altitudine si m-au ajutat doua doamne trecute bine de 60 de ani sa-l ridic.

BMWBlog Romania: Care ar fi concluzia expeditiei in cateva cuvinte? Ce a insemnat pentru tine, ca realizare, ca experienta de viata?

Mihai Barbu: E o mica concluzie, dar o puteti citi pe mongolia.ro, in ultima scrisoare.

BMWBlog Romania: Ce sfaturi ai da celor care ar vrea sa porneasca pe urmele tale?

Mihai Barbu: Sa porneasca pe drumul lor, nu pe urmele mele, si s-o faca naibii mai repede odata.

BMWBlog Romania: Cateva pareri despre tarile prin care ati trecut – cat de dificile au fost conditiile de drum pentru motocicleta, infrastructura?

Mihai Barbu: Drumurile au fost ok peste tot, exceptie facand Mongolia si Tajikistan, unde asfaltul e o chestie SF, adica s-a auzit de el, dar nu prea exista. Paradoxal, astea sunt tarile in care mi-a placut cel mai mult. Nu stiu daca e o legatura directa, dar imi place sa cred ca da.

BMWBlog Romania: Proiecte de viitor – planuiesti viitoare expeditii la bordul motocicletei?

Mihai Barbu: Nu. N-am nicio idee de genul asta pe viitor. Cum spuneam, atunci m-a lovit brusc, tot brusc probabil ca ma va lovi si data viitoare.

BMWBlog Romania: Spune-ne mai multe despre pasiunea ta pentru motociclete.

Mihai Barbu: Motocicleta este, fara indoiala, cel mai frumos lucru care mi s-a intamplat mie, de cand ma stiu. Si, la fel, tot brusc s-a intamplat si asta. Nu aveam nicio treaba cu aratarile astea, nu ma interesau, nu intorceam capul pe strada dupa ele. Pana mi-am vazut prima motocicleta intr-o vitrina, o Yamaha Virago de 250cmc. M-am indragostit, am facut scoala, mi-am luat permisul, imprumut la banca, motocicleta. Roua o cheama. Inca o mai am si o s-o mai am, pentru ca eu nu vand motociclete.

BMWBlog Romania: De ce BMW?

Mihai Barbu: Pentru ca intamplarea a facut ca asta sa-i placa ochiului din dotare. Ambele motociclete le-am luat pentru ca mi-a placut cum arata. Sunt fotograf, cu ochii imi castig painea, si-mi place sa cred ca nu se inseala cand vad ceva frumos. Nu ma pricep la amanunte tehnice. Degeaba imi arati lista cu performante de genul asta ale motocicletelor. De ochi trebuie sa treaca mai intai. Felicit designerul acestui model. Cu mine i-a mers.

BMWBlog Romania: Spune-ne in cateva cuvinte ce reprezinta marca BMW pentru tine. Cum ai defini-o?

Mihai Barbu: In foarte putine cuvinte, reprezinta numele fabricantului uneia dintre motocicletele mele. Imi pare rau, dar Doyle mai intai e Doyle si abia dupa aia BMW.