După trei weekenduri în care adversarii și-au împărțit frățește succesele, piloții BMW Motorsport au replicat tocmai pe circuitul care le punea cele mai mari probleme în trecut – stradalul din Nuremberg.

Soarele a răsărit pe strada BMW weekendul trecut: primul succes la clasa GT-LM în seria supremă de anduranță nord-americană IMSA WeatherTech, pole și victorie pe Hungaroring cu M6 GT3 prin Victor Bouveng și Fran Rueda (Teo Martin Motorsport), dar și triumful mult așteptat din DTM.

Din 2012 încoace, de la revenirea BMW Motorsport în campionatul german de turisme, victoriile la Norisring i-au ocolit mereu: Mercedes a dominat arena de 18 ori la rând între 2003 și 2015, iar anul trecut ambele manșe le-au revenit celor de la Audi. Chiar dacă modelele M4 veneau în această a patra etapă cu 5 kilograme sub adversari grație recalculării balastului în funcție de performanțele recente, Jens Marquardt era rezervat în privința pronosticurilor. Dacă echipa nu câștigase aici din 1992, când în vechiul format se impuneau Joachim Winkelhock și Steve Soper cu M3 E30, Bruno Spengler număra trei succese în perioada Mercedes. Forma sa recentă nu-l recomanda însă ca vârf de lance al BMW, într-un sezon în care Timo Glock a părut până acum cel mai confortabil dintre cei 6.

#11 Marco Wittmann, BMW M4 DTM, #31 Tom Blomqvist, BMW M4 DTM

Primele două sesiuni de antrenamente de la Norisring au adus în avanposturi piloți din toate cele trei tabere implicate, apoi în calificările aferente manșei I balanța s-a înclinat în favoarea BMW: pole pentru Maxime Martin, cu 0.005s avans față de liderul campionatului, Rene Rast (Audi). Din linia a doua plecau alte două modele M4, cele pilotate de Spengler și Blomqvist, britanicul fiind încă la cota 0 în ceea ce privea punctele din 2017 după primele șase curse disputate. Lucas Auer pornea de pe 5, fiind singurul capabil să exprime potențialul Mercedes în condiții dificile, la fel cum o făcea Marco Wittmann anul trecut în drum spre al doilea său titlu. Iar dacă tot l-am menționat pe campionul en-titre, acesta pleca din linia a patra, flancat de Glock. Pe un traseu scurt de 2300 metri, mai puțin de două zecimi au făcut diferența dintre Timo (P8) și Augusto Farfus (P16).

Cursa 1

Înaintea startului, socotelile au fost date peste cap de o aversă puternică. Polemanul Martin s-a pus greu în mișcare și nici Rast nu a plecat prea bine, Spengler reușind să treacă printre cei doi, cu Ekstrom urcat de pe 6 pe 2 în câteva clipe. La prima trecere prin acul de păr Grundig n-a fost loc pentru 3-4 mașini în paralel, victimele fiind Wickens și Auer, care au fost nevoiți să se retragă. Cu 19-20 de grade în aer, a fost nevoie de mai bine de un sfert de oră pentru ca trasa ideală să se usuce. Pe pneuri de ploaie, Spengler a pus mai bine de șase secunde în fața urmăritorilor. Maxime Martin a trecut în turul al doilea de Rast, apoi și de Ekstrom, urcând pe locul secund. Jamie Green a fost primul care a riscat mutarea pe slickuri la finele turului 18, fiind urmat de toți ceilalți protagoniști în următoarele minute. Rene Rast a încercat apoi să revină prea repede pe trasa ideală și a fost penalizat cu drive through, ieșind astfel din zona punctelor.

#7 Bruno Spengler, BMW M4 DTM

Cu primii doi din ierarhia generală lipsiți de recompense pe Norisring, era momentul ca Mattias Ekstrom să culeagă roadele opțiunii de a veni în etapa DTM în locul celei de World RX din țara natală. După ce s-a dat undă verde la folosirea sistemului DRS; suedezul a încercat tot ce se putea pentru a-l devansa pe Martin, însă n-a putut să-i subtilizeze belgianului poziția a doua. Nici Maxime n-a găsit breșa în defensiva liderului Spengler și astfel campionul DTM din 2012 a obținut prima sa victorie după mai bine de patru ani. Totodată, a fost primul succes BMW din actuala campanie, într-o manșă în care 5 modele M4 DTM s-au clasat în top 6. Al patrulea a fost Wittmann, urmat de Glock și Blomqvist.

Cronica integrală poate fi consultată aici.

Cursa 2

Fără imixtiunea ploii, manșa a doua de la Norisring a fost cea mai spectaculoasă din 2017. BMW pornea duminică în avantaj cu 5kg față de Mercedes și Audi. Chiar și așa, în sesiunea de antrenamente de dimineață doar Bruno Spengler a putut plasa un M4 în prima jumătate a tabelului cu timpi, și acesta abia pe 6. În frunte se aflau cei doi piloți care au venit la Nuremberg în frunte, Lucas Auer și Rene Rast, ambii dornici să dea uitării cele întâmplate în ziua precedentă.

În calificări a ieșit la rampă Tom Blomqvist: britanicul avea un singur pole în carieră, reușit în urmă cu 12 luni tot în manșa secundă de pe Norisring. Doar 4 miimi de secundă l-au separat de Robert Wickens, pilot cu două victorii pe acest traseu stradal. Nico Muller venea cu al său Audi pe 3 (pentru simetrie), iar pe pozițiile 4-6 aveam iarăși câte un reprezentant din fiecare tabără: Spengler, Ekstrom și Auer. Întregul pluton a fost cuprins de doar 0.638s, în buna tradiție a ecarturilor infime la Norisring.

#53 Jamie Green, Audi RS5 DTM, #31 Tom Blomqvist, BMW M4 DTM, #16 Timo Glock, BMW M4 DTM

Bruno Spengler a promis că va da totul pentru un start la fel de bun precum în prima manșă. Motivat în urma victoriei de sâmbătă, canadianul a urcat de pe 4 pe 2 în urma lui Wickens, în timp ce polemanul Blomqvist s-a pus greu în mișcare. A fost loc pentru toată lumea în primul viraj de această dată, iar mulți s-au grăbit să intre la standuri pentru a nu fi prejudiciați ulterior de vreo neutralizare. Degradarea nu era un factor important în simulările de cursă, așa că cei ce au întârziat oprirea au avut mult de pierdut. Wickens a intrat de pe prima poziție în turul 9 și a fost înghițit de pluton, iar Rene Rast a pățit același lucru după alte două bucle. Paul di Resta și Edoardo Mortara au așteptat până în tururile 17, respectiv 20, fiind surclasați de Spengler.

La restartul de tip Indy, în fruntea grupului se afla unicul pilot care nu oprise încă: Loic Duval. Acesta nu a arătat niciodată în 2017 ritmul necesar pentru a le ține piept protagoniștilor și a făcut tot posibilul pentru a-și ajuta măcar echipa: având interiorul, l-a blocat pe liderul Lucas Auer în primul viraj, ajutându-l pe Maxime Martin să treacă în frunte. Spengler a vrut să-și urmeze colegul, însă Duval l-a lovit și i-a cauzat o pană care l-a scos din cărțile pentru victorie. Ceva mai în spate, Wittmann forța depășirea lui Ekstrom într-un moment foarte tensionat.

#11 Marco Wittmann, BMW M4 DTM, #5 Mattias Ekström, Audi RS5 DTM, #51 Nico Müller, Audi RS5 DTM

A urmat un incident grav în care au fost implicați Paffett și Rockenfeller, cursa fiind oprită pentru a se repara glisiera metalică. Spre deosebire de Formula 1, în DTM regulamentul nu oferă cadouri sub forma unui schimb de pneuri în asemenea condiții. Cursa a fost reluată sub Safety Car și s-a dat verde pentru ultimele 23 de minute, organizatorii evitând emoțiile unui nou restart de tip Indy. Totul depindea de buna folosire a sistemului DRS: Auer s-a folosit de asta pentru a prelua conducerea în turul 37, iar Martin l-a taxat înapoi în turul 41. Pe final, Spengler nu a putut să revină în zona punctelor, acolo unde doar Ekstrom și Green țineau steagul sus pentru Audi în cursa de casă. Lucas Auer n-a mai putut să-l atace pe Maxime Martin odată ce pneurile sale, montate la finele turului inaugural, au început să-l trădeze pe cele trei zone de tracțiune.

Marco Wittmann era în postura dificilă de a încerca un atac asupra austriacului în timp ce Ekstrom îi sufla în ceafă, iar campionul en-titre n-a luat decizia cea mai inspirată în duelul de la finele cursei, fiind depășit la photo-finish de Mortara și de suedez. Wittmann a primit cea de-a treia atenționare la finele cursei, iar asta-i va aduce o penalizare de 5 poziții pe grila primei manșe din Rusia.

#5 Mattias Ekström, Audi RS5 DTM, #11 Marco Wittmann, BMW M4 DTM, #48 Edoardo Mortara, Mercedes-AMG C 63 DTM

Pierderea podiumului de către Wittmann și pana lui Spengler au privat BMW de o recoltă și mai bună de puncte, dar chiar și așa am avut parte de un dublu succes al constructorului din Munchen în etapa cea mai apropiată de uzină. Odată cu a treia sa victorie în DTM, Martin urcă pe 3 și la general, unde avem echilibrul pe care și-l dorește atât de mult Gerhard Berger: un pilot Audi (Ekstrom), urmat la doar două puncte de unul Mercedes (Auer) și la alte nouă unități de primul BMW.

Cronica integrală poate fi consultată aici.