Comparativ BMWBLOG: Mercedes-Benz 350 BlueTEC Coupe vs. BMW 420d

Indubitabil, coupé-ul este una dintre cele mai frumoase creații ale industriei auto. Încă de la origini, acum mai bine de un secol, această caroserie a avut mereu o notă exotică, aducându-și posesorul în centrul atenției, fie că era materializată într-o sportivă compactă, fie că se întindea peste un GT luxos, cu proporții maiestuoase.

Iar atunci când această siluetă este o derivație a unei berline de mare serie, modelul rezultat se constituie ca o desăvârșire a întregii game. Însă tot istoria ne-a arătat și câteva excepții.

De exemplu, ultima generație a Seriei 3 Coupé nu a fost neapărat mai frumoasă decât sedanul din care se trage. Și nici nu prea avea de unde să se inspire, pentru că design-ul acestei generații a fost mereu greșit, Seria 3 E90 fiind apreciat pentru multe alte aspecte, dar mai puțin pentru modul în care arăta.

Însă BMW a reușit să iasă de câțiva ani buni din acea criză de identitate, generată de curentul Bangle și propagată maladiv peste orice model proiectat la începutul deceniului trecut. Iar dacă abordarea inițială a fost ușor conservatoare, potrivindu-se din plin cu Seriile 5 și 7, noul Seria 3 (F30) a introdus un design mult mai îndrăzneț, însă perfect asimilabil în reperele actuale BMW. Dar adevărata măiestrie a condeiului bavarezilor avea să fie expusă pe deplin abia la prezentarea noului coupé de clasă medie, rebotezat după noua nomenclatură a brandului: Seria 4.

Design

Din orice unghi ai privi noul BMW Seria 4, mașina asta arată splendid. Partea frontală a Seriei 3 GT, cu capota sa arcuită, se îmbină perfect cu linia joasă a plafonului, care alunecă la rândul său către un posterior perfect echilibrat. Astfel, consola spate este sesizabil mai scurtă, proporțiile generale ale noului model fiind încadrabile perfect în matrița unui GT elegant. Desigur, echiparea Luxury disponibilă pe modelul testat are un aport puternic în accentuarea laturii somptuoase a mașinii, însă noul Seria 4 pare să aibă eleganța implantată adânc în ADN.

Și pare ciudat că BMW a ales să meargă pe acest drum, în condițiile în care latura elegantă a clasei a fost mereu dominată de Mercedes-Benz. Clasa E Coupé, căci despre ea este vorba, a fost o reușită de design încă de la lansare, reușind cumva să păstreze intacte valorile aristocrate ale sedanului din care a fost derivat, fără a părea vreo clipă prea hieratic pentru un model cu două portiere. Iar restilizarea consistentă prin care a trecut întreaga gamă la finele lui 2012 a adus un strop de agresivitate binevenită, corectând inadvertențele și resetând contorul temporal.

Proporțiile și masivitatea Clasei E Coupé comunică foarte bine profilul de cruiser luxos pe care cei de la Mercedes-Benz l-au avut în minte când au proiectat această mașină. În plus, profilul lateral fără montant central, specific unor coupé-uri de câteva ori mai scumpe, este unic în acest segment, oferind o senzație extrem de plăcută atunci când sunt coborâte toate cele patru geamuri laterale.

Însă aspectul părții frontale avea o agresivitate neobișnuită în cazul modelului testat. Prizele de aer generoase și lamela deflectoare de sub bara de protecție sunt detalii specifice unor sportive stridente și nicidecum unui elegant coupé semnat Mercedes-Benz. Și cu toate acestea, pachetul AMG se îmbină perfect cu noile blocuri optice, profilând o înfățișare ce impune respect în orice context.

Interior

Contrastele continuă și la interior, unde Mercedes-Benz continuă în aceeași notă sportivă, sobră, habitaclul Clasei E Coupé fiind dominat de piele neagră și inserții din aluminiu. Nuanțele închise amplifică acest aer solemn, impersonal, conturând o atmosferă rece, tipic teutonă. Layout-ul planșei de bord este unul tipic pentru modelele Mercedes-Benz, cu o consolă centrală destul de încărcată de butoane. Amplasarea selectorului transmisiei automate pe coloana de direcție, în dreapta volanului, necesită un timp de acomodare, însă cei familiarizați cu această soluție folosită și pe alte modele ale constructorului din Stuttgart vor aprecia constanța germanilor. Controlerul sistemului de infotainment, amplasat pe tunelul median, pălește în fața ergonomiei aproape impecabile pe care o oferă sistemul i-Drive de la BMW. Nici interfața grafică a centralei multimedia de pe Clasa E nu ajută foarte mult, iar diagonala ecranului și arhitectura 4:3 nu mai sunt chiar de actualitate.

În schimb, eleganța Seriei 4 se resimte și dincolo de cele două portiere ample, sentimentul fiind accentuat de pielea fină, deschisă la culoare și de inserții din lemn nobil. Deși BMW va rămâne mereu sinonim cu sportivitatea, echiparea Luxury insistă, așa cum îi spune și numele, pe o atitudine mai mult luxuriantă, chiar dacă dinamismul accentuat este în continuare subliniat de poziția de condus foarte joasă și de volanul M care oferă o priză perfectă.

Modelul testat dispunea de noul controler i-Drive cu suprafață tactilă, care oferă o funcție de recunoaștere a scrisului de mână, plus o serie de gesturi prestabilite. Iar din această perspectivă, ergonomia este un capitol la care BMW este superior, comenzile și interfața sistemului de infotainment fiind mai intuitive decât cele ale Clasai E. Oricum, cele două coupe-uri germane nu pot fi departajate din perspectiva atmosferei premium din interior, ambele rămânând adevărate repere ale segmentului, materialele folosite sau finisajele fiind impecabile, astfel că decizia de achiziție ține mai mult de gusturile fiecăruia. Mai ales că, nu de puține ori, fanii celor două mărci nu-și pot justifica alegerea prin argumente coerente. Fanii BMW nu se vor lăsa niciodată seduși de lipsa montantului central al Clasei E, iar clientul tipic de Mercedes-Benz nici nu îi va da atenție unei Serii 4 în trafic, catalogând-o instant drept o mașină pentru „huligani”.

Condus

Deși este un contrast un pic surprinzător, personalitatea sugerată de design-ul celor două coupé-uri germane este materializată și prin modul în care se conduc. Oarecum. Clasa E este mai rigidă în ciuda jantelor de 18 inchi – în timp ce Seria 4 rula pe 19 inchi -, nereușind să absoarbă la fel de bine imperfecțiunile drumului. Este adevărat că nici nu se înclina mai deloc în viraje, însă rafinamentul amortizării pălește în fața BMW-ului, care se mulează mai bine pe drum, oferind un feedback constant despre intențiile mașinii. Pe un drum „ca în palmă”, Merc-ul înghite cu nesaț kilometrii, fiind un cruiser adevărat, grație resurselor foarte generoase ale motorizării de 3,0 litri. Deși cântărește aproximativ 1,8 tone, Clasa E Coupe este surprinzător de liniară pe un drum sinuos, însă limitele aderenței nu sunt la fel de previzibile ca în cazul bavarezului. Nici dozajul pedalei de frână nu este la fel de intuitiv, primele frânări trădând masa mașinii, însă discurile frontale perforate de dimensiuni generoase își fac cu prisosință datoria. Deși sistemul de frânare a Seriei 4 nu pare în niciun fel supradimensionat, aceasta nu doar că frânează mai bine – masa proprie cu 300 de kg mai redusă având un rol important în acest sens – dar oferă și un sentiment permanent de control și, implicit, de siguranță.

Direcția coupe-ului bavarez oferă un feedback sesizabil și un feeling molipsitor, deși asistarea este una de timp electro-mecanic – soluție criticată frecvent pentru artificialitatea cu care transmite intențiile roților directoare. Modelul testat dispunea de opțiunea „Direcţie sport variabila” care adaugă încă 316 € prețului de listă, însă pare ieftin prin prisma a ceea ce oferă la schimb. Manevrabilitatea la parcări sau la viteze mici, în oraș, este îmbunătățită sesizabil, cursa volanului din punctul neutru până la viraj maxim fiind puțin mai mare de o tură.

Trecând la volanul Clasei E Coupe, direcția pare să comunice la fel de minuțios. Asistarea este mai ușoară, iar demultiplicarea este mai lungă, asortându-se cu caracterul de GT al Merc-ului, care, dincolo de suspensia destul de fermă, rămâne un Mercedes autentic și prin modul în care se conduce.

Schimbând din nou mașinile, vei simți din prima clipă că Seria 4 este mai implicată, mai dinamică, iar că un pilotaj concentrat va aduce un nivel de satisfacție proporțional. Rigiditatea torsională mare și suspensii mai maleabile te fac să simți mult mai bine drumul și, implicit, intențiile bavarezei. Chiar și pe drumurile de munte de la noi, a căror covor asfaltic aduce cu o mare agitată, BMW-ul păstrează un contact ferm cu suprafața de rulare.

Motor și transmisie

Aici comparația nu este una tocmai echilibrată, așa că evaluarea trebuie privită mai mult prin prisma rafinamentului tehnic și a eficienței. Cu 254 CP și 620 Nm, V6-le de 3,0 litri ce propulsează varianta E350 CDI a Clasei E Coupe rămâne un diesel etalon în segmentul premium. Desigur, există și alternative mai puternice – iar BMW va prelua din nou coroana între coupé-urile diesel medii, imediat ce va lansa 435d, – însă sunetul, elasticitatea și răspunsul prompt motorizării Mercedes-Benz nu pot fi trecute cu vederea.

La momentul publicării acestui comparativ, singura motorizare diesel disponibilă pentru Seria 4 este binecunoscutul N47D20, de 184 CP, cu care ne-am mai întâlnit deja pe 320d, 118d, 120d xDrive, X1 25d xDrive și X3 20d xDrive, testate în trecut de echipa BMWBLOG. Cu excepția câtorva aspecte menționate în articolele anterioare – în special „ronțăitul” nu tocmai rafinat, care pătrunde nestingherit în habitaclu – acestui propulsor nu i se pot reproșa multe lucruri. Cuplul maxim de 380 Nm este disponibil integral începând cu 1.750 rpm, asigurând un răspuns imediat la fiecare accelerare, iar mulțumită masei proprii reduse a coupe-ului bavarez, dinamica generală este pozitivă. Deși cifrele oficiale spun că BMW-ul nu este la fel de rapid ca rivalul din Stuttgart, transmisia automată cu 8 rapoarte Steptronic acoperă foarte bine handicapul de putere. Unitatea de origine ZF nu mai are nevoie de nicio prezentare, fiind unanim considerată una dintre cele mai bune transmisii automate ale prezentului.

În schimb, transmisia 7G TRONIC PLUS a celor de la Mercedes-Benz nu mai este chiar la prima tinerețe, în ciuda numeroaselor revizuiri de care a avut parte. În consecință, trecerea prin cele șapte rapoarte nu este la fel de rapidă ca în cazul Seriei 4, iar modul secvențial nu este la fel de captivant. Pe de altă parte, această transmisie se pretează mai mult la croaziere relaxante, treptele lungi și schimbările imperceptibile conturând foarte bine caracterul de Grand Tourer a nemțoaicei.

Performanțe

Oricât de greu ar fi coupé-ul Clasei E, când ai la dispoziție 620 Nm la o pedală distanță, dinamismul este o caracteristică de care nu vei duce lipsă în această relație. Accelerația până la 100 km/h durează exact 6,4 secunde, iar dincolo de limitele de viteză legale, Merc-ul continuă să tragă viguros până se lovește de limitarea electronică de la 250 km/h. Însă cel mai mult impresionează reprizele specifice depășirilor, unde E coupe nu lasă loc de vreo emoție, oferind constant rezerve generoase.

Nu e ca și când 420d stă prost la aceste capitole, accelerând de asemenea vehement atunci când propulsorul diesel este pus la treabă. Mulțumită transmisiei cu trepte inferioare scurte – prin care trece fulgerător atunci când se rulează în modul Sport al sistemului Driver Experience Control – Seria 4 bifează accelerația 0-100 km/h în 7,3 secunde – o performanță respectabilă din orice perspectivă. Însă sunetul complet plictisitor ai celor patru cilindrii este cel care diluează toată drama, lăsându-te să privești indiferent tot acest spectacol ingineresc al bavarezilor.

Pe de altă parte, mormăitul savuros al lui E350 CDI te face să regreți că inginerii germani nu au conceptul mașina asta mai ușoară. Desigur, unii vor spune că această motorizare există și pe Clasa C Coupé, care fiind mai compact, punctează mult mai bine la capitolul agilitate, însă ramele fixe ale gemurilor de pe cele două portiere îl vor elimina de pe lista multor amatori de coupé-uri. Iar odată cu creșterea în dimensiuni a Seriei 4 comparativ cu vechea Serie 3 Coupe (E92), comparația cu E Coupe este mult mai potrivită, mai ales că sub silueta elegantă a celui din urmă se găsește de fapt platforma fratelui mai mic, C Coupe, intensiv modificată. Cel puțin în cazul versiunii echipate cu pachetul AMG Sport – care aduce, printre altele, și acea figură agresivă a zonei frontale, imposibil de omis în trafic – setarea destul de fermă a suspensiei, deși ține foarte bine în frâu masele, reușește cumva să mai dilueze din feeling.

Impresii

În ciuda diferențelor, e greu să te decizi între cele două coupe-uri doar pe baza performanțelor. Sau a confortului interior, unde departajarea este oricum dificilă, dincolo de suplețea suspensiilor. Nici design-ul nu poate influența foarte mult o decizie, ambele modele având o personalitate puternică, schițată într-un stil propriu. Însă, nu poate fi trecută cu vederea evoluția coupe-ului BMW către făgașul statornicit de ani buni de rivalul din Stuttgart. Noua Serie 4 este mai mare, mai elegantă și mai confortabilă, țintind categoric la titulatura de Grand Tourer, pe care vechiul 3 Coupé, datorită dimensiunilor compacte și a designului insuficient de impunător, nu și-a putut-o însuși. Însă clientul tipic de Mercedes-Benz nu va fi câtuși de puțin influențat de această evoluție, pentru că E Coupé oferă tot ce și-ar putea dori vreodată de la un coupé de clasă medie. Plus un extra toping de bun-gust.