In ultimele cateva saptamani BMW a oferit cateva franturi de informatii contrariante despre directiile sale de viitor prin multe anunturi de lansari de masini noi, dar in toate aceste informatii se poate regasi o tema comuna.

BMW construieste masini cu motoare mai mici, care furnizeaza o putere corespunzatoare pe care o pot suplimenta cu tehnologii ce adauga putere, cum ar fi turbo, Vision EfficientDynamics, sau tren de rulare cu mai multe resurse (cam ce face Chevrolet cu Volt), iar acum sistemul KERS (Kinetic Energy Recovery System) asemanator cu cel utilizat in Formula 1, pe viitorul M5.

Dar indiferent de marimea motorului, la BMW este vorba mai intai de performanta. Ganditi-va la un fel de incantatie: maximizeaza performanta cand e nevoie, iar cand nu e nevoie minimizeaza consumul.

Prin motorul turbo cu injectie directa si sase cilindri si modelele V8 (cat si cele turbo cu trei si patru cilindri si cele diesel cu sase cilindri), BMW a reusit sa mentina o crestere a nivelelor de putere si o scadere a nivelelor de consum de combustibil. Iar acum se vor indrepta catre motoare mai mici pe platforme mai mari si pe care sa le suplimenteze cu energie electrica. Aceasta a fost viziunea din spatele Vision EfficientDynamics. Iar acum noul M5 poate fi un deschizator de drumuri prin integrarea acelei viziuni in vehiculele M de serie.

Noul M5 primeste o versiune a sistemului KERS ce utilizeaza super condensatori. Super condensatorul este un condensator electric cu doua straturi ce poate avea densitati de energie de mii de ori mai mari decat ale condensatorilor normali. Super condensatorii pot fi reincarcati rapid, transferand astfel ceea ce ar insemna energie termica in procesul de franare in energie electrica inmagazinata. Ideea este ca ei pot inmagazina destul de multa energie, dar aceasta e eliberata intr-o descarcare scurta care mai apoi poate fi “reumpluta” rapid.

Este foarte probabil ca functionalitatea KERS sa fie implementata in transmisie. In ultimii ani BMW a semnat parteneriate cu mai multi constructori pentru a implementa capabilitatile hibride in transmisie. Transmisia ZF automata cu opt rapoarte folosita pe modelul 5 GT si pe noul cinciar poate fi cuplata cu un convertizor al cuplului sau un ambreiaj electronic hidraulic, astfel ca exista posibilitatea ca aceasta sa constituie miezul cutiei DCT cu opt rapoarte ce echipeaza M5.

O alta tehnologie despre care s-a vorbit ca va fi utilizata la masinile BMW este “calirea in stare presata”. In prezent majoritatea operatiunilor de stantare se realizeaza cu piesele brute presate la rece in matrite. In cadrul procesului de calire in stare presata se iau piesele brute pre-incalzite, se preseaza cat sunt fierbinti intr-o atmosfera controlata, iar apoi acestea sunt racite. Acest lucru schimba micro-structura materialului, marind rezistenta materialului presat, ceea ce permite folosirea unei cantitati mai mici de material pentru o rezistenta echivalenta, sau folosirea aceleiasi cantitati de material pentru o crestere semnificativa a rezistentei acestuia. Se pare ca BMW construieste vehicule cu structura de tip “space frame” avand un procentaj mare de invelis exterior care sta liber, netensionat pe constructia unitara. Sunt foarte interesante ideile de sporire a rezistentei constructiei unitare si de reducere a greutatii panourilor.

Asadar scopurile finale ar fi: obtinerea unei greutati mai reduse, materiale mai rezistente, consum redus de putere din partea sistemelor interne (alternator, A/C, directie si in final si frana), maximizarea reutilizarii energiei termice (frane regenerative, KERS, si capturarea caldurii din sistemul de evacuare prin folosirea unui reactor termic similar cu cel de pe Vision EfficientDynamics), apoi suplimentarea propulsorului cu suficienta energie pentru a furniza acceleratia tipica BMW.

E o minunata lume noua!

Editorial scris de Hugo Becker

[Sursa foto: CarMagazine si BimmerFile]