În weekend am fost la Tulcea, pe aeroport, să vedem cum arată o etapă din Campionatul Național de Accelerare. Arată bine.

Nu știam multe despre eveniment, mai fusesem acum vreo cinci ani la un eveniment de drag racing, pe la Arad. S-ar putea să fim ignoranți, dar am rămas cu impresia proastă că, recent mulți dintre participanți s-au ascuns de rușinea crizei economice. Și văzând mașinile de la Tulcea se pare că am avut dreptate – nu suntem chiar atât de ignoranți. Dacă înainte de criză vedeai pe la astfel de evenimente numai d-alde Nissan GTR, Porsche 911 Turbo și tot felul de exotice, de data asta cine vrea să scoată 10 secunde pe 400 metri trebuie să se străduiască mult mai mult. Un cont în bancă nu te mai ajută. Duse sunt vremurile când învingătorii erau cei care-și permiteau să cumpere o mașină de 500 CP direct din showroom și să dea drumul la frână pentru un timp bun. Vremurile grele de obicei triază oamenii muncitori de cei care așteaptă bani de la tati pentru un Lamborghini.

Și uite de-asta ne place mai mult acum la drag racing. Nu mai vezi fițe de doi lei, ci oameni care se bagă și șurubăresc pe la mașini pentru niște cai în plus, greutate în minus și tracțiune cât mai multă. Oamenii ăștia sunt de obicei mecanici, cu service-uri destul de mici, fără luxul unor conturi offshore sau a unor sponsori cu dare de mână, care se descurcă cum pot și cum știu eu mai bine – prin sudoarea frunții.

Am văzut aici tot felul de tigăi, adevărați Frankensteini din tablă, care arătau ca niște mașini neterminate, dar care plecau de pe loc ca niște babe ce au depistat un loc liber în autobuz. Băteau mașini de 10 ori mai scumpe  și de trei ori mai puternice și te lăsau cu impresia că totu-i o iluzie optică sau că nu a vrut ăla cu aia scumpă „să-i dea tare”.

BMW-urile au fost cam majoritare pe acolo, alături de Volkswagen-uri, iar asta ne-a plăcut mult. Faptul că niște oameni preferă să-și cumpere un urs, o pisică, un Golf 2, ca mai apoi să le transforme în ceva care-ți scoate ochii din orbite și timpanul din urechi, e de apreciat într-o țară unde-i mare chinuială să faci plinul de benzină sau să-ți cumperi un set de anvelope noi. Au venit și din Bulgaria mulți participanți, cu urși trași de alți urși, dar am văzut multe mașini, de aici, de la noi, care meritau premiul pentru inventivitate pe bani puțini.

S-au doborât recorduri, s-au ars kilometri întregi de anvelope, s-a stropit cu bere și cu mici, cu soare și cu ploaie, cu plânsete și râsete.  A fost foarte pestriț evenimentul de drag racing, autohton cu tot ce înseamnă „românu se pricepe la toate” și pentru asta o să mai merge și altă dată. Vă recomandăm și vouă. Până atunci aruncați un ochi pe pozele astea că vorbesc de la sine.

PS- drumul de la Slobozia către Tulcea e foarte mișto.